Cu părul în inele pe umeri revărsat,
Frumoasa fără seamăn în vie a intrat,
Și a cules un strugur. Da soarele-n apus.
Sub vălul de mătase, pe piept, ciorchinu-a pus.
Și dintr-o dată vălul luci scânteietor,
Iar strugurele viții îi spuse:„Pot să mor!
Mi s-a-mplinit dorința: să stau pe pieptul ei
O zi, decât o mie sub frunze și cârcei!”
Traducere – Victor Tulbure și Dan Deșliu
Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Nahapet Kuceac