Pe când visam sub roiuri de stele aurii,
M-a deșteptat un cântec de pasăre ciudată…
Și inima, o clipă, din metru-i se opri
Și ascultă, și-n urmă mai viu porni să bată.
Mi se părea că glasul iubitei străbătea
În trilurile clare dintre pământ și stele…
Ciudată cântăreață! De unde cunoștea
Atât de bine taina singurătății mele?
Traducere – Victor Tulbure și Dan Deșliu
Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Nahapet Kuceac