Văzui frumoasa fată, nu din dorința ei,
Pierzându-și pașii ziua întreagă pe alei,
Ademenită, poate, de-argintul sunător
Ce-n palmă i-l strecoară întâiul trecător.
Să ardă-n foc năprasnic, să fie blestemat
Cel care își așterne din bani iubirii pat!
Ca dragostea să aibă un preț, într-adevăr,
Tu dă iubitei tale o floare și un măr.
Traducere – Victor Tulbure și Dan Deșliu
Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Nahapet Kuceac