Nu pleacă leul niciodată, chiar de-i flămând, alt leu să-nghită.
Copacu-n veci nu-și lasă locul în care rădăcina-l ține.
Când coada de secure este din lemn de codru întocmită,
Tăind copacul viu, securea se taie singură pe sine.
Traducere – Victor Tulbure și Dan Deșliu
Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Nahapet Kuceac