O rodie ți-e gura! Ți-s buzele migdale!
Ești ramură-nflorită, ești fir de busuioc
Sau poate trandafirul cu-o sută de petale
Ce patima și-ascunde-n miresmele-i de foc.
Cum te-a putut aduce pe lume-o pământeană?
Dulceața gurii tale-i ca sucul de lămâi!
…A înnoptat sub cedri. Vin a rămas în cană.
Privighetoarea cântă… La pieptul meu rămâi.
Traducere – Victor Tulbure și Dan Deșliu
Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Nahapet Kuceac
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.