Şi luceafărul, şi luna dintre piscuri se-nălţară.
Strânsu-mi-am iubita-n braţe şi-am uitat tristeţea-amară.
Domnul mi-a şoptit: „Iubeşte-o, ea-i izbânda mea cea rară;
Altă frumuseţe-asemeni n-am creat în nicio ţară.“
vezi mai multe poezii de: Nahapet Kuceac