Tu ești inelul, eu – mărgăritarul:
Ești iarba crudă – trandafirul sunt.
Ești rodia de foc și-ți sunt frunzatul
Ocrotitor de arșiță și vânt.
Când va pătrunde toamna în livadă,
Vor lua din ramuri fructul pârguit
Și frunza ofilită o să cadă,
Și-apoi va ninge – fără de sfârșit.
Traducere – Victor Tulbure și Dan Deșliu
Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Nahapet Kuceac