Doamnă dragă ești frumoasă
Când zâmbești, privești duios,
Delicată ca o floare
Cu parfumul ei frumos.
Poate azi te-am supărat
Că am râs și m-am jucat.
Dar te rog drăguță doamnă
Să rămâi cea naturală.
Naturală de rămâi
Cu cuvinte-i greu să spui
Frumusețea ce-o expui
Fără ca să știi tu cui.
Când eram copil la tata
El mereu m-a îndrăgit.
Dar spunea: „Femei Frumoase
După patruzeci de ani pot fii!”
Mă machiam, mă dichiseam,
Ca o fată mă purtam –
Dar acum eu înțeleg
Vorba lui de înțelept.
Eu prefer naturalețea,
Știu sigur că-i frumusețea!
Cu comportamentul fin
Nu spun cât e de divin!
Cea-n etate, scumpă doamnă,
Frumoasă ești tu naturală –
Când te-accepți așa cum ești
Inspirație mare-mi ești!
vezi mai multe poezii de: Caianemus
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.