Pe fața mării, dealuri, văi și munte,
Amușinează vântul larga zare,
Un mesager astral trimis să-nfrunte
Întârziate pâlcuri de ninsoare.
Lăsând în urmă calde alizee,
Le poartă blând spre veșnicii polare,
Să-mbracă lumea în veșmânt de fee,
Pământu-n toporași, pomii în floare.
Sub curcubeie desenând crepuscul,
El fuge-apoi; se culcușește seara
Prin iarba crudă, greierul minuscul
Toarce cri-cri-ul: vine primăvara.
E ziua-n cumpănă de-acum cu noaptea,
Re-nvie viul, moare-n iarnă moartea!
Volumul PASTELURI CAPTIVE (în sonet)
Editura CORESI, iunie 2026
Partea I. GENEZĂ
vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.