Lui Eugen Simion
Tată vitreg sunt poeziei
şi văr prin alianţă
cu steaua polară.
Nenorocitul de mine
ca un plebeu
am intrat în această
nobilă familie,
ca un ins din afară,
ca un meteorit
fără substanţe organice în pântec,
nedemonstrând nimic,
nici că viaţa a venit
de altunde,
nici că s-a născut
la faţa locului.
Ah, sunt un vitreg,
şi pe deasupra fără de doi.
Un străin faţă de unu
Un străin de unu
Un străin al unului...
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu