Eroarea e proaspătă ca un copil
și neîncăpătoare în făptura lui.
E crudă, ca iarba în încolțire
și viguroasă ca duhul subțiorii
de luptător.
Feriți-vă de adevăr, feriți-vă
el este eroarea zeului, vă zic.
El este lenea cerului
și duhoare este
pentru nara ce respiră stele.
Eroarea zeului
e adevărul omului!
Eroarea omului
e adevărul câinelui!
Cuvântul nedreptățește lătratul
Lătratul nedreptățește liniștea.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.