1. A căzut
A căzut o mică pată
Din pomul cu coroana cea bogată
A căzut, da a căzut
Lumina vieții sale-a dispărut
Din vara cea îndepărtată
N-a mai rămas nimic, doar astă pată
Ce-n negurile zilei a căzut.
O pată roșie s-a mai născut.
2. Covorul roșu de sub pom
O noapte-ntreag-a stat afară.
Și mai târziu s-a preschimbat
Dintr-un covor stins colorat
Într-un pământ uscat
În amintirea zilelor ce-au ars
Ce-n adierea vântului părea a fi un vals
3. O frunz-a lumii a căzut
Și a căzut în veci !
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu