Aș sta încins la șoldul tău
sabie scurtă, netocită
sau mult mai bine ar fi să-mi fie rău
cu fruntea între sănii tăi, iubita.
Acoperit de răni adânci
te-aș fi-nvățat amantul cum e.
Matriță, trupul meu fu pentru stânci
și limba mea vorbire pentru lume.
Mai bine sabie la șoldul tău
ca iute la mânie doamna,
tu între bine și-ntre rău
la mijloc să mă-nfigi sudalma.
Rană să fiu, durere, sânge,
și-a echilibrului când plânge,
lacrimă lungă, rea, de fier
la cei ce nasc, la cei ce pier.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.