Nu mai spuneți și nu mai ziceți
culoarea pentru steag
Luați această dură, grea visare
în brațe
și chiar de la ușă. Vine viața, se arată, apare,
trădătorilor, dați-vă cu ea.
Nenăscuților, inventați-vă un loc
în care să treacă timpul
mânjiți timpul cu voi
îngreuiați-l
să cadă el. Să vă strivească el
cu ființa lui. Dacă încercăm și vă inventăm
fapta vieții dacă-l inventăm. Hai, fără grabă,
cel mai îndepărtat scaun
și cel mai orb scaun
pentru așezarea sângelui pe el,
să-l împingem
să-l micșorăm
să-l smulgem din puțina noastră aventură
de a fi.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.