Trebăluiam printre cadavre
le măturam de muște verzi,
vorbeam, glumeam, spuneam palabre
sperînd că nu o să mă vezi.
Și, deodată, tu, iubito,
te-ai fost uitat la mine lung
murindu-mi tu secunda ce-am murit-o
mai dinainte ca să plîng.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.