Când m-am trezit din somn,
cu dalta îmi cioplea genunchiul
o durere rotunjită, sferică și foarte mare.
O altă daltă îmi cioplea
tot începutul
ca pe o umbră mult mai mare.
Ce faceți voi cu mine, cioplitori?
eu am răcnit în sângerare.
Facem sicriu din sicomori
și-adulmecare,
sicriu te facem pentru ce iubești
și pune-l-vom pe roți
pe care le-am sculptat din patru hoți,
cu spițe de tâlhari la drumul mare
ca să te duci spre neînduplecare.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.