Îți mulțumesc pentru această primăvară
în care glasurile noastre fac să fluture copacii
și pentru gândurile mele care s-au cristalizat
asemenea quarțului. Adevărul îmi surâde din fiecare amintire,
conul de lumină al soarelui aleargă
înaintea mea;
e o scară în trepte, o izbucnire,
la capătul căreia strălucește o singură stea.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu