Zvârlire de obiecte prin aer către
Nord,
de brațe inutile, de avioane rupte
în crivățul pe care îl încord
ca pe un arc menit să lupte.
înspre zăpadă totul !
La gheață și la urși.
Le facem iceberguri, ori fum ieșind din iurte,
torenți în atârnare și necurși,
sau piramide boante, scurte,
sub care-n loc de
Ka
Nefer-Nefer
mumificăm un pește flămânzit
lăsat să fie nins, în zodia de fier
în care ne-am văzut și ne-am iubit.
O, totul se azvârie spre
Nord să facă loc
în jurul nostru liber, sub sori iconoclaști.
Iar eu voi sta în mijloc la plete dându-mi foc
să fie luminată casa în care ai să naști.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.