Ah, ce sete a putut să-mi fie!
setea umbrei față de frunză.
Ah, ce sete a putut să-mi fie!
ca pe un clavir mi-alergau
degetele pe frânghie,
mângâiere lină de beregată.
Ah, ce sete a putut să-mi fie!
de laptele negru al morții.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu