Ce bunăvoinţă e a gândi
cum fluturele în zig-zag fluturând.
Ce blândeţe să ţi se pară că eşti;
ce dulceaţă mi se pare profesiunea de călău,
aproape la fel ca dulceaţa de a fi moral.
Am văzut.
Am uitat.
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu