Toată frunza-mi zice lotru
c-am furat un ram din codru
Câmpu-i nins și tot mi-aș duce
dorurile-n el, năuce,
dară nopțile-nstelate
i le ține lui pe toate.
Tot aș sta și tot mi-i modru.
Înserarea-mi zice lotru,
seara confundată-n moină,
c-am furat din ea o doină
ce-am cântat-o în neștire
Numai mândră-mi zice mire
dar la capul dragei mele,
plop îs urcă frunza-n stele
vântul de-l îngână-n ramuri,
plopul alb cu noaptea-n ramuri
vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu