grea şi odihnitoare după-amiaza
aşteptării
petale de cuvinte aştern
peste liniştea noastră
curgerea cristalului
ai fi vrut o insulă numai a ta
să te trezească pescăruşii din somn
sclipitor pe nisipul negru
când noaptea pare un licăr al clipelor netrăite
insula aceea se-nfiripă câte puţin
în amintirea oricărui matelot
plecat de curând pe mare
când valurile aştern aerul amiezii
vezi mai multe poezii de: Nicolae Corlat