vine o vreme când din unii oameni
te dai afară
precum din pasăre ai extirpa zborul
şi ai dărui aripile lumii
vine o vreme când din tine te izgoneşti
aşa cum ai lăsa o libelulă în aerul rarefiat al lunii
iar paşii pe piatra de la margine
s-ar regăsi
vine o vreme când din cuvinte storci sângele
apoi le părăseşti
în zori
ca pe ultimele târfe din univers
vezi mai multe poezii de: Nicolae Corlat