Ascult prin mine înapoi în veac.
Aud moșnegii mei cum răsuflă fierbinte
Aud cum ei îmi scrijelează pe suflet
Ideilor, în grindini de săgeți.
Aud cum sudoarea străbunilor
Curgând sporește-n călimări cerneala
Ce va țâșni o dată cu sângele meu,
Dâra rosa pe cheagul negru al brazdei.
Ascult prin mine înapoi în veac,
Sub claia grea a paielor de soare.
Dar ochii îmi zboară în zare.
Acolo cineva îmi face cu mâna
Iau palma mea grea ca țărâna
Nu-i palma ci-i cute și-ascute o coasă.
vezi mai multe poezii de: Nicolae Labiş