Să dorm în pat cu o femeie bătrână,
să mi se dea de băut apă neagră
și o voce autoritară
să-mi comande bătăile inimii:
un – doi, stop!
Deci, să nu mai pot simți
decât monotonia unei condamnări?
Deci, de fiecare gest al meu,
să atârne, ca un copil mort, zădărnicia?
Clănțăne clanța ușii. Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.