Iarna. Fulgii podidesc
Cerul, ca niște noițe.
Stâlpii-n drum se-mpodobesc,
Toți, cu albe căciulițe.
Grâul ca să nu se strice
Sub a gerului pojghiță,
Neaua i-a-mbrăcat cu grijă
Tot o albă căciuliță.
Nu-s în luncă flori de loc;
Nu mai are lunca salbă.
Are-n schimb un alb cojoc
Și o căciuliță albă.
Sub zăpadă-i cald și bine;
Grâu-și are odăița.
Și, când primăvara vine,
Se topește căciulița.
La oraș, a nins oleacă-
Neaua-i doar cât o șuviță.
Oana noastră își îmbracă
Albă, moale, căciuliță.
Și când iese pe portiță
Și aleargă-apoi pe stradă,
Capul ei cu căciuliță
Pare-un bulgăr de zăpadă.
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.