Zâmbetul tău flutură ca o frunză străvezie
pe buzele tale închise,
și în somn visezi vise frumoase.
Mă-aplec pe acolada trupului tău
și te mângâi de departe
lăsând între mâna mea și tine
o formă de aer aidoma ție.
Ce tânăr ești, iubitul meu.
Lângă tâmplele tale, un păr ostenit
doarme și el – iar când respir mai adânc,
tresare mărunt ca o gâză-n nisip;
iar undeva, sub pleoape,
sunt ochii tăi negri întorși către vis,
către lumi viorii și plăpânde
în care mișcările-s lungi și lipsite de sunet.
Ce tânăr ești, iubitul meu.
Și mâna ta doarme pe șoldul îngust
ca un șarpe domestic al cărui unic venin
e grația;
și toată frumusețea ta e contagioasă,
încât mă simt zveltă și scăpărătoare
alături de tine, ca și când
din trunchiul tău aș fi-nflorit peste noapte,
eu, creanga ta!
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian