Și-ncă una, și-ncă două,
ne nuntim la lună nouă
care veche-a fost cândva
hă-ă-ăp ș-așa. Ș-așa!
Și-ncă cinci, și-ncă șase
cu Maria lui Tănase,
că ne vine a juca
hă-ă-ă-ă-ăp ș-așa , ș-așa!
Pasul întețindu-se.
Vocea adumbrindu-se.
————————————————
sursa: #versurisubfloridetei
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.