Dacă mă-ntorc, copilărie, la tine,
e poate semnul că scapăt.
E poate vremea să leg capăt de capăt,
cu-o singură mișcare străvezie.
Cutreier locul cel vechi și ascult
rumorile-amintirii… Ziua de azi
o caut într-o zi de demult,
și-n albine, și-n brazi.
La noile mele dimensiuni,
priveliștile par strâmte.
Chiar nara abia mai simte
mireasma trecutei minuni.
Crește ecou din ecou,
dens ca o apă.
Dau munții deoparte, să-ncapă
sufletul meu cel nou.
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian