E undeva un ținut cu apă salmastră,
Unde sarea și dulceața se sleiesc una pe alta.
Acolo, se-apropie de mare stuful și balta.
Acolo se spală de pulbere Dunărea noastră.
Pieritoare și nepieritoare,
Strălucind trecu printre popoare,
Și-acum, ceva se resemnează… Ceva e la-nceput,
Lichidul, ostenit de propria-i istorie,
Mai spune: „Am fost… am umblat… am văzut…”
… Și intră-n odihna lui iluzorie.
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian