Caișii proști, nerăbdători,
prea grabnic s-au umplut de flori,
și iată-i, ca-n atâția ani,
îngheață-n vânt, subțiri și vani,
pe crengi, c-un sânge străveziu,
pe care să-l opresc nu știu –
căci gerul, crâncen pare-mi-se,
nu ține seama de caise.
Pomii ceilalți, prevăzătorii,
așteaptă-n tihnă ora florii,
cu crengi cuminți, muguri închiși,
străini de moartea din caiși.
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian