Cel care s-a dus departe de sat
umblând printre nalbe
spre puținul străvechi și secat
cu ghizdurile albe –
nu s-a mai întors.
Gâfâie optsprezece veri
de clamoare și patimă.
Ziua care se numește ieri
le desparte cu-o palidă cratimă.
El nu s-a-ntors.
Amurgul are-un vierme încolăcit pe tors.
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian