Mâinile tale, străbătând perdelele ploii,
mâinile tale printre arginturi le văd trecând,
mai suple decât pasul Păsării de Foc.
Frumoasă ești, iubita mea.
Mâinile tale caută-n părul nopții
stelele mici și plăpânde care mișună
tulburând cu foșnetul lor de aur
liniștea mare…
Frumoasă ești, iubita mea.
Mâinile tale peste omături le văd trecând,
lăsând pe zăpadă două urme albastre
ca două urme de sănii…
Frumoasă ești, iubita mea.
Mâinile tale pleacă o dată cu vara,
pleacă fluid ca doi cocori cu ciocul deschis
până nu se mai văd…
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.