Mamă, miros a tine
(și numai cu cerneală albastră
pot scrie numele tău)
și fac gestul acela al mâinii
pe care-l făceai tu murind
și spun „da” cu acea convingere
adâncă și aspră
cu care tu spuneai „da” murind.
Eu am înțeles doar atunci
când, cu mâna-ntr-a mea,
mi-ai predat cele zece porunci,
nespunând decât: da.
Poate că mai aveai
o poruncă de dat.
Oricum, miros a tine,
foarte curat.
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.