Ajunsă-aici după-ndelungi combustii,
cu lungi fâșii de flăcări încă-atârnând
de-o parte și de alta a trupului meu blând,
și în timpane cu-un incendiu acustic,
în loc de ochi, cu două răni săpate
de sângele privirii, și interioare cicatrici
ca niște pești carbonizați – ajunsă-aici,
nu mă mai apăr de rigiditate.
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian