Timpul are ochi transparenți
de culoarea cunoașterii
și un surâs nevăzut
care precede răsăritul
și durează dincolo de amurg.
Timpul e frumos și sever.
În fața lui,
munții iau atitudine,
vântul își întețește respirația,
iar marea și cerul se îmbucă
asemeni celor două cupe de sticlă
ale clepsidrei.
Timpul e în afara noastră.
Dar, uneori,
ia forma noastră, a celor în care e turnat.
——————————————————————————————
sursa:@versurisubfloridetei
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.