În sfârșit, aerul e răcoros ca după dragoste trupul.
Aburii premonițiilor s-au risipit.
După-amiaza a luat-o spre cealaltă parte a globului
cu înfățișarea ei de femeie între două vârste,
cu două sacoșe pline în mâini —
nu se știe ce conțin, poate făină, poate carne crudă.
Oricum s-au observat câteva dâre de sânge în văzduh,
în gări, în ochii leilor, în ceștile cu ceai.
Să nu ne mai gândim.
Mâine vom afla din ziare ce s-a întâmplat cu adevărat.
——————————————————————————————-
sursa: @versurisubfloridetei
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.