dacă se mai poate,
după atâta-ntâmplare de moarte,
să mă bucur de o ploaie ce cade
sau de o ploaie care-ncerează
– ca și cum aș fi încă natură?
Oare se mai cuvine,
prin atâta cruzime,
să mă bucure sila călăului
care de mine se-ndură?
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian