Stranie ninsoare, lume rece,
nu te mai lovesc cu sărutări.
E o iarnă fără sărutări.
Fiecare pasăre e rece.
Cade o lumină de amurg
peste cărți închise și caiete,
palide dreptunghiuri violete.
Ochiul meu se umple de amurg.
Iarna nu mai părăsește munții.
În oglindă e-un văzduh ciudat –
și un râu îmi stăruie ciudat,
negru și greoi, în dreptul frunții.
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.