Presimt marea după ușorul leșin al cerului,
după relieful care se predă zării.
Mă apropiu și aștept să se facă noapte.
Arunc în valuri bucăți de gheață,
luna apare și le caută cu gura ei întristată.
Intru în mare, ciocnind sunete transparente,
sparg luna cu umărul, mi se sparge părul,
devin sărată ca gheața, străvezie ca sarea,
lichidă ca luna.
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian