Tu ești domestic ca utila sare
de cină și de prânz, lucind egal
în cercul ei subțire, de cristal,
pe proaspăt așternutele ștergare.
Tu ești tăios și drept ca un pumnal
înfipt în carnea clipei stătătoare
și ești neîntrerupta sărbătoare
care-nsoțește chiotul vital.
De mi-e a somn – tu ești cearșaful dulce,
De mi-e a cântec – tu mi-l dai pe „la”.
Din inerție, gura ta mă smulge
și mă redă spiralei gura ta.
Și-așa, ești pretutindeni unde sunt
pe-acest blajin, necruțător pământ.
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.