Frigul i-a deformat degetele.
Arșița i-a spuzit brațele.
Acum anotimpul i-a ajuns la creier
dându-i forma unui nor de furtună.
Nu poartă văl cernit,
umblă goală,
fără blană, fără pene,
ca o șopârlă.
E urâtă.
Câinele îi amușină singurătatea
și fuge schelălăind.
Ea miroase
ațâțător
a
absență.
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.