Stă Fănel în pat şi face-un plan:
„Vreau să fiu stăpân pe ocean!
Marinar mă fac – şi-o să mă-ncumet
Să mă lupt cu vântul rău şi umed.
Vreau să-nfrunt talazul cât un munte.
Stropi săraţi să-mi picure pe frunte!
Ha-ha-ha! Viteaz sunt ca un leu!
Marea face sluj la glasul meu.
E destul să spun odată: «Hei!»,
că s-a şi culcat la locuI ei.
Marinar mă fac: o aspră viaţă,
Plină de primejdii, dar măreaţă!
Printre gheţuri veşnice voi trece.
Focile, de spaimă-or să se-nece!”
Mama:
– Treci, Fănel, şi spală-te, că-i zece!
Fănel:
Nu vreau, mamă… Apa e prea receeeee…
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian