nisip
M Horlaci
în țărâna cea de taină
nu-ți voi auzi glasul
nici strigăt de miezul nopții
cerșind mormântului trup
nopților cuvinte
tăcerea lipsită
de sens eschivează haotic
a trecut prin mine lăsând cimentul
neatins de sânge
dar negăsind pământ
cere osului fragmentarea ideilor
cere ochiului lacrimi de formă
ascuțite să fie
printre fisurile inimii
rămâne nisipul
vezi mai multe poezii de: M Horlaci