Când hoardele de negre daravele
vor năvăli la temelia ta,
și te-or desface-n pulbere de stele,
La moara vieții te voi astepta.
Te voi culege-n tolba de iubire
ca să te port la margine de vis,
Te-oi recompune doar din amintire,
dar nu vei fi trecutului un bis.
Te voi schimba în fiece celulă
În fiece nucleu voi opera,
Voi rezecta a deznădejdii hulă
ce te-a învelit cu frica de-a lupta.
Te voi clădi cum nu ai fost vreodată
lipită intrinsec cu un liant
ce-l voi găsi în dragostea curată
pe care ți-o ofer mirobolant.
Indestructibil îmi va fi amorul,
Indestructibil te voi reclădi!
Și de-or căta să-ți puie iarăși storul
pe-a ta lumina ce va răsădi,
Vei străluci fără să prinzi de știre
mult mai bogată, așa cum am vrut,
cum te-am compus: drept unica iubire,
c-un Soare de speranță-n conținut.
vezi mai multe poezii de: blacks
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.