Nu credeam să pot a simți vreodată
Decăderea mare din viața curată.
Nu- nțeleg, cum Doamne am putut a trece
Dintr- o lume blândă, în cea rea și rece!
Nu pot spune încă de o izbitură
În căderea neagră atinsă de ură.
Mă scufund și-acum într-un abis sumbru,
Scenă apărută în a vieții teatru.
Voi fi un actor cu replici minore
Sau un figurant complexat și mare?
Încă în cădere în nesiguranță
Anulez simțiri devenind paiață.
Mai bine să râd și să fac să râdă
Pe cei ce trăiesc viața asta hâdă,
Să trăim nebuni și neștiutori
Decât conștienți de plumbul din nori.
vezi mai multe poezii de: Ina M.