O clipă de recunoștință,
Un sentiment năucitor
Aș vrea să-l mai trăiesc odata
Să nu mai simt veșnicul dor.
Drumul pe care-am călcat odată,
Pașii care mă îndrumau
Să alerg spre tine ființă dragă,
Să nu mai simt că nu te am.
Poveștile pe care le spuneai,
Cuvânt de aur în sufletu-mi de foc
Au dăinuit până-n asta clipă
Și vor rămâne pururea-n același loc.
Te voi purta ca pe o relicvă
În gândul meu cât voi trai
Vei rămâne aceeași dragă ființă
Pe care etern o voi iubi.
vezi mai multe poezii de: RCE