Mai presus de lună și de soare sunt stele,
În galaxii îndepărtate dincolo de ele,
Planete cu vise promise ce ne dau strălucire
Și poate pentru copiii noștri va fi o veșnicie.
Să fie aer, să fie apă, într-un loc minunat,
Să fie bunătate, armonie, că eu așa am aflat,
Un trai fără tristețe plin de bucurii reale,
Să duci o viață cu dreptate-n lumi regale.
Pământul nu mai continuă alergarea,
Iar soarele își va sfârși iluminarea,
Toți trebuie să fie pe punct de plecare,
Iar nave stelare să iasă-n întâmpinare.
Pentru planeta minunată să fii pregătit,
S-ajungem fiecare pentru cât mai e de trăit,
Să fie minunea cerească colorată de alt soare,
Iar Domnul s-apară pentru noi călare.
vezi mai multe poezii de: Eugenia Calancea