O prietenie din copilărie - Eugenia Calancea
Poezie adăugată de: Eugenia Calancea

    duminică, 16 august 2020

Gândul mă duce negreșit
La o veche prietenie,
Copiilor le-am povestit
Cum era-n copilărie.

O prietenie adevărată,
Cu drag aș vrea și azi să am,
Ca-n povestirea minunată,
Când cu prietena mea eram.

Aș vrea ca lumea să învețe
Să-i cinstească pe cei ca noi,
Chiar și-n clipele de tristețe
Prietenii buni nu dau înapoi.

Prietena mea niciodată,
Când era greu nu m-a părăsit
Ne ajutam de îndată
Și ziceam că: totdeauna așa va fi.

Ea e comoara cea mai bună,
Nimic nu ne va despărți,
Ne vom bucura-mpreună
Și-ți spun sigur că așa va fi.

E bine să ai întotdeauna
Un prieten bun și credincios,
Să-ți fie alături când vine furtuna,
La fel și când ai timp frumos.



vezi mai multe poezii de: Eugenia Calancea




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.