A fost o poveste ciudată,
ce încă-mi provoacă fiori,
și-aș vrea s-o văd continuată
când noaptea se pierde în zori.
E-un farmec aparte în noapte,
când focul te-nvăluie-n fum,
și vezi, dintre stele, doar șapte
ce parcă te-ndeamnă la drum.
Nu-ți trebuie mult: o pădure,
un cort și o sticlă cu vin,
chibrituri, o mică secure,
și-un cer plin de stele, senin.
Povestea e-n tine și-așteaptă
s-o chemi, s-o dorești, s-o asculți,
să treacă din minte în șoaptă
prin aburi ce-aleargă desculți.
În jur, e un cerc de-ntuneric,
se-aude un foșnet ușor,
iar focul îți pare feeric
pe scena c-un singur actor.
Slănina, la foc, scânteiază
și-i sfârâie stropii-n tăciuni,
mirosul ei îmbălsămează
tot aerul de sub aluni.
O smulgi, c-o felie de pâine
din bățul în care s-a fript
și muști, cu o poftă de câine,
căci dinții, deja, s-au înfipt.
Să fie doar focul de vină,
sau ochii de poftă lucesc?
O dușcă de vin îmi alină
și ultima grijă. Trăiesc!
Povestea? Deja este faptă,
încrederea mi-o recâștig,
dar mintea, e-ntreagă, e aptă?
Fiorii? Sunt doar de la frig,
Căci focul s-a stins, iar în zorii
ce-apar când, deja, visu’-i mort,
o ploaie se-abate din norii
ce trec peste-o sticlă și-un cort.
vezi mai multe poezii de: Daniel Vișan-Dimitriu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
:))....E minunata poezia ta ! Slanina prezenta , motiv de disputa , dupa cate vad :))...sfaraie ...la inceput nu mi-a placut ca apare in peisaj ...dar apoi parca ii simteam aroma si desi nu mananc carne mi se facuse oarece pofta :))
Imi place extrem de mult :
Să fie doar focul de vină,
sau ochii de poftă lucesc?...
Ai adus elemente complexe in poezie , auditive , oflactive , vizuale ....plus trairea ta .Ai descris superb decorul si la sfarsit l-ai sters , indicand ca totul se duce ...este efemer , a fost doar o clipa superba ...Desi ar mai trebui cizelata pe alocuri , mie imi place extrem de mult poezia ta si tin sa te felicit !
Adina Speranta
joi, 19 noiembrie 2015
De-ar fi să o bem împreună,
De-o frunză, aș face eu rost,
S-avem o mâncare mai bună
Și pentru acela ... cu post.
De milă, ți-aș da și tot vinul
Căci eu, de mult timp nu mai beau,
Iar dacă prea mare e chinul,
Zic frunză la slană ... și-ți dau.
Daniel Vișan-Dimitriu (autor)
joi, 19 noiembrie 2015
Ai fost în pădure... distrat
Slănină se pare... mâncat?
Ai grijă, să nu te îngraşi
Mizerie-n jur să NU laşi-
Pădurea e viaţa cea vie
Mai mult decât... poezie, da?
Şi atenţie că mai şi postim
Curaţi sufleteşte să fim.
Mulţumesc şi sper că nu te-ai supărat
Ai scris... eşti poet... MINUNAT.
pavalachepaul
miercuri, 18 noiembrie 2015
Pentru o clipă am fost acolo...
Frumos!
Gabriela Mimi Boroianu
miercuri, 18 noiembrie 2015
Un talent incontestabil, o bucurie sa te citesc!
MONA
miercuri, 18 noiembrie 2015